Збірник переказів з румунської мови для початкових класів

 

 

 

 

 

 

 

Culegeri de expuneri

pentru clasele 2 - 4

         

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

                                  Gulpe  Lucia  Iacovlevna

Filiala Stroiești a liceului №3  Nouăsulița

         

 

 

 

 

 

 

 

 

Expunerea este un mijloc de dezvoltare a gândirii şi vorbirii elevilor. Efectuind acest fel de lucrări, elevii se deprind să-şi exprime gândurile clar, precis, succesiv, să cugete asupra conţinutului textului, să găsească întâmplările cele mai însemnate, să aprecieze comportarea personajelor. Expunerele contribuie la îmbogăţirea vocabularului, la asimularea mijloacelor artistice din text, la însuşirea unor cuvinte cu ortgrame dificile.

 Expunerele instructive se efectuiază într-o anumită succesiune. În clasele primare baza o constituie textele cu înşirarea elementară de fapte şi evenimente, texte cu descrieri. Se efectuiază astfel de expuneri:

-         expuneri colective în scris a textului pe părţi;

-         expuneri după planul dat şi cuvinte de reper;

-         expuneri relativ libere;

-         expuneri relativ libere după un plan alcătuit în colectiv;

-         expuneri după plan - tablou;

-         expuneri parţiale după un plan dat;

-         expuneri de control.

 

Primii paşi la alcătuirea expunerilor încep elevii în clasa a 2

 

Perioada de pregătire : clasa 2

       

Vulpea.

O  vulpe mergea prin pădure. De odată ea a simţit un miros de carne.S-a îndreptat după miros,şi s-a pomenit în capcană.

 

Analiza:

Unde a nimerit vulpea? De ce ea s-a dus spre capcană?În care parte a textului se spune,că întâmplarea a avut loc în pădure?

 

 

Planul:

 

1. Pe unde mergea vulpea?

2. Ce a simţit ea?   

3. Încotr-o s-a îndreptat?

4. Unde a nimerit vulpea?

 

Furnica.

 

 O furnică a găsit un grăunte. Grăuntele era greu.  Furnica a chemat prietenele. Furnicile au dus grauntele acasă împreună.

Analiza:

Cum se cheamă casa furnicilor?  Despre care prietene se vorbeşte în text?  Ce au făcut furnicile împreună?

 

Planul:

 

1. Ce a găsit o furnică?
2. Cum era grăuntele?
3. Pe cine a chemat furnica?
4. Ce au făcut furnicile împreună?

 

Iarna.

 E iarnă. Fulgii pufoşi de zăpadă se cern alene. Ionel şi Marina se joacă cu bulgări de zăpadă. Ana se dă cu săniuţa. Viorel se tolăneşte prin zăpadă.

 

Analiza:

Ce se spune în text despre fulgi?  Ce făceau Ionel şi Marina? Dar Ana? Despre ce se povesteşte în ultima propoziţie?

 

Planul:

 

1. Ce anotimp este?
2. Ce se spune despre fulgi?Ce face Ionel şi Marina?
3. Ce face Ana?
4. Ce se spune despre Viorel?

 

Bradul de Anul Nou.

 Copiii s-au dus în pădure. Ei au împodobit un brad. Mişa a legat un măr de o crenguţă. Dinu a legat un morcov şi o căpăţină de curechi. Iepurii şi păsările au ospătat cu plăcere.

Analiza:

Ce au făcut copiii în pădure?  Cu ce au împodobit ei pomul?  Cine s-a bucurat?

Planul:

 

1. Unde s-au dus copiii?
2. Ce au făcut in pădure?
3. Ce a legat de o crenguţă Mişa?
4. Ce a pus pe pom Dinu?
5. Cine a ospătat cu plăcere?

             Expuneri colective în scris a textului pe părţi.

Sticletele.

-         Toderică a prins un sticlete. El l-a adus acasă.

-         Băiatul a scăpat sticletele din mână. Pisica s-a repezit să-l apuce. Ea l-a înhăţat şi l-a mâncat.

-         Toderică a început să plângă.

 

Analiza:

 Despre cine se povesteşte în text? Ce a prins Toderică?  Cum pisica a reuşit să înhaţe sticletele? Ce a făcut Toderică?

Planul:

 

1. Ce a prins Toderică?
2. Cine a înhăţat sticletele?
3. Ce a făcut Toderică?

 

La scăldat.

-         Ionel s-a dus la râu să se scalde. Apa era adâncă.

-         El nu ştiea să înnoate. S-a scufundat în apă şi era să se înnece.

-         Mihăiţă i-a venit în ajutor. El l-a scăpat de la moarte.

Analiza:

Unde s-a dus Ionel?  Ce s-a înâmplat cu el la râu? Cine la salvat?

Planul:

1.Unde s-a dus Ionel?

2.Ce s-a întâmplat cu el la râu?

3.Cine la salvat?

     Expuneri după planul dat şi cuvinte de reper.

În pădure.

 Sandu şi Marina s-au dus la pădure. Sub un stejar copiii au găsit un arici. El se încălzea la soare. Copiii l-au adus acasă.

 

Analiza:

 Ce se povesteşte în text despre copii?  Сe se spune despre arici?

 

Planul şi cuvintele de reper:

1. Unde s-au dus Sandu şi Marina?	în pădure.
2. Ce au găsit copiii sub un stejar?	un arici.
3. Ce făcea ariciul?	se încălzea la soare.
4. Ce au făcut copiii cu ariciul?	l-au adus acasă.

 

Primăvara.

 A sosit primăvara. Soarele încălzeşte tare. Râurile şi părăiaşele murmură. Păsările se întorc din ţările calde. Copiii le pregătesc hrană.

Analiza:

 Care sânt semnele primăverii? De unde se întorc păsările? Ce se spune în povestire despre copii?             

 

 

                              Planul şi cuvintele de reper:

1. Ce anotimp a sosit?	primăvara.
2. Ce se spune despre soare?	încălzeşte.
3. Ce fac râurile şi pârâiaşele?	murmură.
4. Ce fac păsările?	se întorc.
5. Ce le pregătesc copiii?	hrană.

Gheorghiţă.

 

Gheorghiţă mergea  pe drum. Era iarna. Drumul era lunecos. Georghiţă a alunecat şi a căzut jos. S-a lovit rău. Plângea. Vasilică se uita la el şi râdea.

 

Analiza:

 Aţi mers iarna pe drumul acoperit cu gheaţă? Ce aţi observat? De ce plângea Gheorghiţă? A făcut bine Vasilică, când râdea de Gheorghiţă? Cum aţi proceda voi?

 

 

Planul şi cuvintele de reper:

1. Pe unde mergea Gheorghiţă?	pe drum.
2. Cum era drumul?	lunecos.
3. Ce s-a întâmplat cu Gheorghiţă?	a căzut, s-a lovit şi plângea.
4. Ce făcea Vasilică?	rădea.
5. Ce ai fi făcut tu?	l-aş fi ajutat.

 

                               

Veveriţa.

 

Veveriţa trăieşte în păduri şi parcuri. Ea este micuţă. Blana ei e cafenie-închisă. Are urechi ascuţite, ochi ageri, coadă lungă şi stufoasă. Îi place să ronţăie nuci.

 

Analiza:

Voi aţi văzut vre-o veveriţă? Puteţi povesti cum e veveriţa? Ce îi place ei mai mult?

 

 

 

 

 

Planul

1. Unde trăieşte veveriţa?	în păduri, parcuri.
2. Cum este ea?	micuţă.
3. Cum e blana ei?	cafenie-închisă.
4. Cum sunt urechile şi blana?	ascuţite, ageri.
5. Cum este coada?	stufoasă.
6. Ce îi place să ronţăie?	nuci.

 

Expuneri după plan-tablou.

Merişorul

 Sanduţa a adus un puiete de măr. Ea l-a sădit.    

Merişorul s-a prins. Toată vara fetiţa l-a udat. .Iarna Sanduţa a învelit tulpina cu paie. Peste trei ani copacul a dat rod.

Analiza

1. Ce a făcut Sanduţa?

2. Cum a îngrijit ea de merişor?

3. Cum apreciaţi fapta ei?

Ciasornicul  înaripat.

Dorel a legat la geam o scândurică.La ora opt el punea pe ea crupe.La mâncare veneau piţigoii.Odată ciasornicul s-a defectat.Dorel nu s-a trezit.La ora opt piţigoii au bătut în geam.Dorel s-a sculat.

Analiza

Cine l-a trezit pe Dorel?

De ce piţigoii băteau în geam la ora opt?

De ce textul se numeşte „Ciasornicul înaripat”

 

 

     

Expuneri parţiale după un plan dat.

Ursuleţii

Ursuleţii Ştrengărel şi Mofturoasa trăiesc în grădina zoologică.

 Ştrengărel e năzbătios.Mofturoasa totdeauna e nemulţumită de ceva.Plânge şi face mofturi.

Ştrengărel se agaţă de animale,şi de ariciul Ţeposul s-a agăţat.Mofturoasa nu prieteneşte cu nimeni.

Analiza

Despre cine se povesteşte în text?Unde trăiesc aceşti doi ursuleţi?De ce Ştrengărel se agaţă de animale?De ce Mofturoasa nu prieteneşte cu nimeni?

 

Planul

1. Unde trăieşte Ştrengărel?Cum este el?Ce face?
2. Unde trăieşte Mofturoasa?Cum este ea?Are Mofturoasa prieteni?

 

 

Dimineaţa în pădure

Într-o dimineaţă senină de vară doi copii s-au dus la pădure.Ei se încălzeau la soare în linişte.Pe un copac au observat un cucoş de pădure.Creasta lui s-a aprins ca o floare de jăratic.Coada în lumina soarelui a devenit ca un curcubeu.

Analiza

Ce făceau copii în pădure?De ce creasta cucoşului e comparată cu o floare de jăratic? De ce coada lui se aseamănă cu un curcubeu?

Planul

1. Unde s-au dus copiii într-o dimineaţă de vară?
2. Сe făceau ei în pădure?
3. Сe au observat pe copac?
4. Сum era creasta cucoşului?Dar coada?

 

 

Expuneri de control

Raţa sălbatică

O raţă sălbatică a scos boboceii sub o salcie bătrână.                                          

Peste puţin timp raţa s-a pornit cu bobocii la baltă.Un vânător a zărit păsările.El s-a ascuns după un copac,ca să nu sperie boboceii.

Planul

1. Unde şi-a scos boboceii raţa sălbatică?
2. Unde s-a pornit raţa cu boboceii?
3. Сine a zărit păsările?
4. Ce a făcut vânătorul?

 

                                    

                                       Teiul

Teiul este un copac frumos.Frunzele lui sunt moi,florile sunt mirositoare.Albinele strâng de pe florile teiului nectar.Din el fac miere aromată şi gustoasă.

Din lemnul teiului se fac obiecte folositoare.

Plan

1. Cum este teiul?
2. Ce strâng albinele de pe florile teiului?
3. Ce fac ele din nectar?
4. Сe se face din lemnul teiului?

                              

 

 

Clasa 3

Expuneri după planul dat şi cuvinte de reper

Mama mea

Mama mea lucrează la uzină.Ea este harnică.Pentru muncă şi stăruinţă ea  a  primit o decoraţie.,

Mama lucrează mult şi acasă.Ea ne spală,face curăţenie,pregăteşte bucate.Eu o ajut pe mama mea,şi o iubesc foarte mult.

Analiza

Unde lucrează mama? Pentru ce a fost decorată?Cu ce se ocupă mama acasă?

 

Planul şi cuvintele de reper:

1. Unde lucrează mama?	la uzină.
2. Cum este ea?	harnică.
3. Pentru ce a fost decorată?	pentru muncă şi stăruinţă.
4. Unde mai lucrează mama?	acasă.
5. Ce face ea acasă?	ne spală, face curăţenie, pregăteşte bucate.
6. Cine o ajută şi o iubeşte?	eu.

 

     

Nu râde de altul

Era iarnă.Drumul era lunecos.Mărcel mergea pe drum.El s-a lunecat şi a căzut.Căciula i-a sărit din cap.Ea se rostogolea de parcă alerga o pisicuţă neagră.Dorel stătea lângă poartă şi râdea cu poftă.

Pe urmă s-a pornit pe drum.S-a lunecat şi acăzut.Îl durea spatele.Nu mai avea poftă de răs.

Analiza

De ce Dorel la urmă nu avea poftă de râs?De ce textul este întitulat astfel?

 

Planul şi cuvintele de reper:

1. De ce Marcel a cazut?	era iarnă, drumul era lunecos
2. Ce s-a întâmplat cu căciula lui?	i-a sărit din cap
3. De ce Dorel râdea cu poftă?	căciula se rostogolea, de parcă alerga o pisicuţă neagră.
4. De ce Dorel mai mult nu avea poftă de râs?	s-a lunecat, a căzut, îl durea spatele.

  

Expuneri  selective

Marinarii

Era o noapte întunecoasă.O corabie  plutea în apropiere de ţărmurile Africii.

 De odată marinarii au auzit un plâns de copil.Au aprins felinarele.În lumina razelor au zărit o barcă.S-au apropiat de ea.În barcă era un băieţel.Marinarii l-au adus pe corabie.Băiatul era slăbit şi bolnav.

.Medicii de pe corabie i-au acordat ajutor.

Din povestirea băiatului au aflat întâmplarea .Cu  nouă zile în urmă a ieşit în ocean să prindă peşte.Vântul a mânat barca departe în ocean.

Corabiea şi-a schimbat cursul spre mal.Marinarii l-au condus pe băieţel acasă.

 

Analiza

De ce corabia şi-a schimbat cursul?La ce s-au gândit marinarii când au auzit povestirea băieţaşului?De ce băiatul a ieşit în ocean?

Planul

1. Sălvarea băiatului.

Unde plutea corabiea?Ce au auzit marinarii?Ce au zărit ei?Ce au făcut marinarii?Cine era în barcă?Ce au făcut medicii de pe corabie?

2. Povestirea băiatului

De ce băiatul a ieşit în ocean?Cine a mânat barca departe de ocean?Încotr-o s-a îndreptat  corabiea?Unde l-au dus marinarii pe băiat?

                          

 

 

 

 

 

 

                                     

 

Privigetoarea

E primăvară.Domneşte liniştea în tot cuprinsul.În tăcere pătrunde zumzetul moale al albinelor,ciripitul păsărilor.Au înflorit vişinii,cireşii,prunii.Se desfac florile lăptoase ale merilor albe-roze.A înflorit părul alb ca o bătrâneţe.Lumina blândă a soarelui luceşte blând într-un colţ de natură.

În acest colţ minunat de natură a venit privigitoarea.

Cântecul ei fermecător te ademeneşte.Dintr-un gâtlej atât de mic şi gingaş porneşte un sunet minunat.

Privigetoarea e de culoare roşie-cenuşie.Are capul micuţ,ochişorii vioi,ciocuşorul fumuriu,coada e ruginie.

 Zboară cu un tremur scurt de aripi.

Analiza

De ce albinele zumzuie,păsările ciripesc?Ce îşi desfac merii?Cum sunt florile merilor?De ce se spune că lumina soarelui e de aur?Cum e privigetoarea?Dar cântecul ei?

 

       Planul

1. Primăvara.

Ce anotimp a sosit?Ce domneşte în tot cuprinsul?Ce pătrunde în tăcere ? Ce a înflorit ? Cum sunt florile merilor ? Cum  e părul?  Cum luceşte lumina de aur a soarelui?

2. Privigetoarea.

Unde  a venit privigetoarea ? Ce se spune despre cântecul ei fermecător?  Cum e privigetoarea?  Cum zboară ea?

 

Expuneri după un plan alcătuit in colectiv

Ospătărie pentru păsări

Vasilică a adus din  casă lădiţa,a tăiat cu ferestreul o scândurică.El a meşterit o ospătărie pentru păsări.

 Când ospătăriea a fost gata,s-a căţărat în copac şi a legat-o de o creangă.

Apoi a adus din casă fărâmituri,grăunţe şi le-a pus în ospătărie.

 

Păsările ciuguleau cu mulţumire.Vasilică se uita cu dragoste spre ospătărie.

Analiza

În ce anotimp a anuli a avut loc această întâmplare ? De ce textul e întitulat „Ospătorie pentru păsări”?  Cum apreciaţi fapta lui Vasilică?

Planul

1. Ce a meşterit Vasilică?
2. Unde a instalat el ospătăriea?
3. De ce păsările veneau la ospătărie?

                                      

 

                    

Fiii

Trei femei scoteau apă din fântână.Două îşi lăudau fiii,dar a treia tăcea.

 Un bătrân  mergea împreună cu ele.Înăinte le-au ieşit trei băieţi.Unul se dădea peste cap,altul cânta ca privigetoarea,iar al treilea i-a luat mamei căldările din mâni.

Cele două femei îl întrebă pe bunel dacă îi plac fiii.

Bunelul  a răspuns, că vede numai unul.

Analiza

Care dintre femei era modestă ? Dar cum era fiul ei ? Care e cea mai frumoasă calitate a omului ? De ce bunelul a spus că vede numai un fiu?

 

      Planul

1. Cele două femei îşi laudă fiii.
2. Un bunelul  a ascultat convorbirea lor.
3. Ce făceau băieţii?
4. Ce a răspuns bătrânul la întrebarea celor două femei?

                                         

Ciocănitoarea

Ciocănitoarea este ceva mai mare decât un graur.Penajul ei e negru,cu dungi albe.Coada e de culoare roşie-aprinsă.Capul păsării este alb.

Ciocul e puternic şi în formă de daltă.Gâtul e subţire.Picioarele scurte au patru degete cu gheare ascuţite şi îndoite.

Ciocănitoarea bate cu ciocul în scoarţa copacilor.Ea scoate vermişori cu care se hrăneşte.

    Analiza

Cum numim păsările?(Prieteni înaripaţi)De ce le numim aşa?  Cine trebuie să aibă grijă de păsări ? Ce le pregătesc copiii păsărilor iarna?

Planul

1. Cum e penajul  ciocănitoarei?
2. Ce fel de cioc,gât şi picioare are ea?
3. Cu ce se hrăneşte ciocănitoarea?

 

                            

 

 

 

Lăcrimioarele.

Era o zi frumoasă de primăvară.Soarele lenos împrăştiea şmuiaguri de raze peste natura veselă.Câţiva copii s-au dus în pădure.Într-o poieniţă au găsit lăcrimioare.

  Clopoţeii lăcrimioarelor sunt aşezaţi pe un picioruş,care iese dintre două frunze.

Lăcrimioarele sunt gingaşe şi au miros plăcut.Fructul lor se coace toamna.Aceste bobiţe roşii sunt otrăvitoare.

   Din lăcrimioare se face un medicament pentru inimă.

Analiza

De ce spunem că soarele e lenos, dar natura e veselă?  Voi aţi văzut lăcrimioare?  Puteţi să le descrieţi?  De ce nu putem mânca fructul lăcrimioarelor ?  Ce putem obţine din lăcrimioare?

 

    Planul

1.E primăvară.

2.Copiii în pădure.

3.Lăcrimioarele.

4.Cum sunt florile şi frunzele lăcrimioarelor.5.Ce putem obţine din ele.

 

Rândunelele.

Rândunelele  sunt păsări călătoare.Primăvara ele se întorc în ţinuturile noastre. Ele îşi construiesc cuiburi şi scot pui sub acoperişurile caselor sau de asupra ferestrelor. Deaceia sunt numite oaspeţi de casă.

Toamna ele zboară în ţările calde.La sud e tot timpul cald .Ele trăiesc acolo când la noi e frig.

Analiza

Aţi văzut vre-o dată rândunele ? Din ce-şi construiesc ele cuiburile ?

 De ce sunt numite păsări de casă?  De ce pleacă toamna la sud?

Planul

1. Rândunelele- păsări călătoare?
2. De ce răndunelele sunt numite păsări de casă?
3. De ce răndunelele călătoresc toamna la sud   

 

Niprul

 

Niprul e cel mai  mare  râu al Ucrainei.Pe malurile lui sunt sate şi oraşe.    Capitala Ucrainei,oraşul Kiev,tot este situat pe malurile Niprului.De-a lungul malurilor se întind lanuri şi câmpii mănoase.Vara imaşurile sunt acoperite cu ierburi mustoase,împodobite cu flori frumoase.

Râul Nipru e cântat de poeţi şi compozitori.

Analiza

Ce râuri curg prin Ucraina ? Care e cel mai mare râu  ? Ce oraşe sunt situate pe malurile Niprului?

 

 

Planul

1. Niprul.
2. Niprul vara.
3. De cine e cântat Niprul?

 

Expuneri  de control

Vulpea  vicleană

Trecea odată pe drum un car cu peşte.La marginea drumului şedea o vulpe. Ea a simţit miros de peşte.N-a stat mult pe gânduri,s-a lungit în mijlocul drumului şi s-a prefăcut moartă.

Pescarul,văzând una ca asta,s-a oprit,a luat-o de coadă şi a aruncat-o în car.Vicleana,a aruncat tot peştele din car.Apoi l-a strâns,şi l-a dus la vizuină.

Ţăranul a rămas păgubaş şi păcălit.

Planul

1. Ce trecea pe drum?
2. Ce a simţit vulpea?
3. Ce a făcut pescarul?
4. Ce a făcut vulpea cu peştele?
5. Cine a rămas păcălit?

                           

 

Hulubii

Hulubii sunt păsări domestice.Mănâncă boabe de grâu şi seminţe de cânepă.Deaceea zboară în câmp.Hulubii sunt de mai multe soiuri,însă toţi sunt frumoşi.E plăcut să-i vezi cum gânguresc prin ogradă sau zboară în albastrul cerului

Hulubii scot pui primăvara,vara şi toamna.Hulubiţa şi hulubui clocesc oule pe rând.Părinţii hrănesc puii,îi învaţă să zboare şi să mănânce singuri.

Hulubii sunt simbolul păcii.

Planul

1. Cu ce se hrănesc hulubii?
2. E plăcut să priveşti hulubii?
3. Când scot pui hulubii?
4. Ce îi învaţă părinţii?.

                    

 

 

 

                         

 

 

 

 

Omul de zăpadă

Era luna decembrie. Din văzduh se cerneau alene fulgii de zăpadă.Ei se aşterneau pe pământ ca un covor frumos.

Dimineaţa copiii s-au repezit în curtea şcolii. Ei au hotărât să facă un om de zăpadă. Strângeau zăpada în bolovani. Îi clădeau unul peste altul. Repede omul a fost gata. I-a pus ochi de cărbune, nas de morcov. În mână i-au pus o mătură.

 

         Planul

1. Fulgii se aşterneau pe pământ.
2. Copiii în curtea şcolii.
3. Omul de zăpadă.

 

  

 

Marea Neagră.

Un grup de elevi au plecat cu învăţătoarea la Marea Neagră. Când au văzut marea din departe, toţi au strigat : „Iată Marea Neagră!”

Vasilică s-a uitat uimit.Marea doar  era albastră.De aproape marea tot era albastră.A doua zi  cerul s-a înnourat.Bătea un vânt puternic.Marea gemea.Era neagră-neagră.Vasilică a spus:”Iată de ce se numeşte Marea  Neagră.”

Planul

1. Unde au plecat elevii?
2. Cum era marea în prima zi?
3. Ce sa întâmplat în ziua a doua?
4. De ce se numeşte Marea Neagră?

                                        

 

Clasa  4

Expuneri după plan dat.

Monumentul.

În centrul oraşului am văzut un monument.Între mesteceni stătea o fată- soldat, cu o cunună în mâni.Era slăbuţă, cu chipul frumos, capul aplecat şi umerii lăsaţi în jos.Cizmele păreau greoae.

  Noi ne-am întristat.

În jur era linişte.Pe cer se vedeau câţva nouri albi-albi.O salcie plângătoare stătea de strajă...Aici era un mormânt al frăţiei.În luptele grele  împotriva fascizmului mulţi oameni au căzut pentru apărarea Patriei.

Moi am cules flori,fetele au împletit cununi frumoase,şi le-am pus cu stimă la mormântul luptătorilor.

Analiza.

Ce sentiment i-a  cuprins pe copii, când au văzut chipul eroinei ? Al cui era acest mormânt ? Cum e descris peizajul din jurul monumentului ? De ce? De ce copiii au dorit să depună cununi şi flori la mormânt?

Planul.

1. Monumentul.
2. Mormântul frăţiei.
3. Cununile copiilor.

                                            

Vulpea  şi ţapul.

( Fabulă)

Fugea odată vulpea după treburile sale şi a căzut într-o fântână.Stătea vulpea întristată.Ce să facă?

A privit în fântână un ţap însetat.Cam de mult vroia să bea apă.

Vulpea l-a chemat pe ţap la dânsa.E răcoare în fântână.Ce apă gustoasă!Ţapul a sărit.

Da vulpea, fără să mai aştepte, sări pe spinarea ţapului,apoi pe coarne...şi

 iat-o ieşită din fântână.

Stăpânul a căutat ţapul.Abea spre seară l-au scos din fântână cu ajutorul unei frânghii

Analiza.

Cum se numesc povestirele scurte despre animale? Ce învăţătură reese  din această fabulă ? Cum e înfăţişată  vulpea în acest  fragment?.

Planul.

1. Vulpea în fântână.
2. Ţapul însetat.
3. Păcălirea ţapului.
4. Vicleniea vulpei.
5. Găsirea ţapului.

                                  

 

 

Prietenii animalelor

Într-o zi de toamnă Serghei şi Victor pescuiau pe  luntre la un râu din apropierea  pădurii.Victor a ridicat ochii de la undiţă şi a rămas uimit.

Pe râu înnotau nişte veveriţe.Ele încercau să-l treacă,dar cursul repede al apei le-a îndepărtat de mal.Erau în pericol de a se înneca.

Băieţii au hotărât să le vină ăn ajutor.Cu mâinele şi cu o plasă ei au început să prindă veveriţele.Micii pasageri stăteau nemişcaţi în luntre.

Luntrea  era plină de veveriţe,şi Victor a îndreptat-o spre mal.Veveriţele au sărit pe mal şi au dispărut în pădure.Mai mult de o oră s-au ostenit băieţii,până au scos din apă toate veveriţele.

Copiii le-au ajutat să scape de foame,doar veveriţele erau în căutarea altor păduri,unde puteau să-şi găsească hrană.

Planul.

1. De ce veveriţele îşi schimbau locul?
2. Veveriţele erau în pericol.
3. La pescuit.
4. Cum au fost salvate  veveriţele?
5. Ce au făcut micile veţuitoare?

Expuneri de control

Şi –au luat zborul.

Într-o dimineaţă Ionel mergea prin pădure şi a auzit într-o tufă de mure un ciripit.Ce să fie?S-a oprit, şi în aceiaş clipă din tufă şi-a luat zborul o păsărică.Între ramuri Ionel a zărit un cuib ,iar în el a numărat douăsprezece ouşoare pestriţe.Păsărica se rotea în jur ciripind ,apoi s-a aşezat pe o tufă.

Peste câteva zile Ionel veni iar la cuib,în el ţipau din toate puterile doisprezece puişori gălbui.Mama lor nu era.” S-o fi dus după hrană,că nu-i uşor să potoleşti foamea atâtor guri!”-s-a gândit băiatul.De atunci trecea zilnic pe aici şi aducea puişorilor fărâmituri de pâine.Dar într-o zi a găsit cuibul pustiu.

Ajutaţi de Ionel,puii au crescut şi şi-au luat zborul.

Analiza.

Ce a văzut Ionel în pădure ? Ce a făcut mama puilor?  Ce hotătâre a luat băiatul pentru a salva puii?  De ce ? Cum apreciaţi fapta lui Ionel?

Planul.

1. Ionel găseşte cuibul.
2. Îngrijirea puilor.
3. Zborul păsărilor.

                               

 

 

                                       

 

Grivei.

Grivei era un câine nearătos şi de aceia nimeni nu-l alinta.Într-o zi o grupă de copii s-au dus în excursie.Pe Grivei  n-a vrut nimeni să-l ia,dar el s-a luat din urma lor.

După ce au cules câte un coşuleţ de ciuperci,cu toţii s-au pornit spre casă.Petrică,cel mai mic dintre toţi,a rămas în urmă.La rădăcina unor sălcii pletoase a nimerit într-o fântână parăsită.

Înspăimântat, a început să ţipe.Dar în aceiaş clipă cineva l-a apucat de guler şi-l ţinea la suprăfaţă.Când s-au apropiat ceilalţi,l-au văzut pe salvator:era Grivei...

Analiza.

Unde s-au dus copiii ? De ce băieţii n-au vrut să-l ia pe Grivei cu ei ? Ce a făcut Grivei ? Ce s-a întâmplat cu Petrică?  Cine şi cum l-a salvat pe Petrică?

Planul.

1. Înfăţişarea lui Grivei.
2. Copiii merg în pădure.
3. Grivei s-a luat după ei.
4. Petrică e în pericol.
5. Grivei îl salvează pe Petrică.

 

 

 

 

                                 

 

 

 

Гульпе Лукія Яківна        вчитель  початкових класів Маршинецького  НВК  

 Новоселицького  району.Чернівецькоі   області