Vasile Alecsandri Sfârșit de toamnă
PROIECT DIDACTIC LA LITERATURĂ
Subiectul lecţiei: «Sfârşit de toamnă» de Vasile Alecsandri. Tabloul poetic al toamnei. Funcția epitetelor.
Petrecut în clasa a 5-A
22.09.2023
Scopul lecţiei: - formarea şi exersarea abilităţilor necesare explorării textului liric Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului oral
Dezvoltarea capacităţii de exprimare orală
Dezvoltarea capacităţii de receptare a mesajului scris (citirea/ lectura)
în versuri (lirica peisagistică – pastelul)
Ob. operaţionale:
O1- să citească fluent, cursiv şi expresiv poezia;
O2- să citească selectiv pasajele cerute;
O3- să desprindă informaţiile cerute din poezie;
O4-să-și dezvolte gândirea creatoare;
O5- să coopereze în rezolvarea sarcinilor didactice;
O6- să desprindă informaţii esenţiale dintr-un text citit;
O7- să extragă elementele cadru ale tablourilor poeziei:
O8- să folosească în comunicarea orală şi scrisă un stil comunicativ funcţional;
I.Captarea atenției elevilor
Prin pădurea aurie
Frunze cad, vântul adie...
S-aud pași prin frunza deasă.
Ce se vede? O crăiasă?
Are părul auriu,
Rochița țesută-n frunze,
Crizanteme drept cercei,
Ruj de strugure pe buze,
Din nuiele de alun
Are-un coș imens în brațe,
Cu legume, fructe, flori
După culori asortate.
Noi o întrebăm sfioși:
Cine ești? Prințesă? Doamnă?
Ea ne răspunde zâmbind:
Dragii mei, sunt Zâna Toamnă!
II.Verificarea temei de acasă
a)Ce știți despre Vasile Alecsandri?
b)Imagini auditive și vizuale selectate din din pastelul Iarna.
III.Studierea temei noi
a)Anunțarea temei și a obiectivelor urmărite
b)Lectura pastelului de către profesor
c)Elevii citesc cu ștafeta-totodată se explică cuvintele necunoscute
d)Discuții cu caracter general despre conținutul poeziei:
Ce anotimp este schiţat în poezie?”
„Ce sentiment a cuprins natura şi sufletul poetului?”
„De ce şi-au părăsit păsărelele cuiburile?”
„Cum este câmpia?” „De ce?”
„Cum îşi anunţă iarna prezenţa?”
„De ce se întristează oamenii?”etc.
e)Se citește câte o strofă și se intitulează, se precizează imagini auditive și vizuale.
f)Minuta fizică
Vântul când vuiește
Cu putere mare,
Pomul se îndoaie ,
Cât ar fi de tare.
g) Înțelegerea textului folosind metoda diamantului.
1.
2.
3.
4.
3.
2.
1.
1. Un cuvânt pentru anotimpul descris de poezie.
2.Două forme de relief ( din text)
3.Trei cuvinte care denumesc animale domestice.
4. Patru verbe care semnifică pustiirea naturii.
3. Trei substantive, nume de păsări călătoare .
2. Două substantive care definesc stări sufletești.
1. Un substantiv care definește un sentiment sugerat de versurile poeziei.
Variante de răpunsuri așteptate:
1. toamna
2.câmpie, luncă
3. boi, cai, câini
4.părăsit-au, au fugit, pribegit-au, șuieră
3. cocostârci, rândunele, cucoare.
2. dor, gând
1. tistețe
h)Moment de creație- Acrostih
T
O
A
M
N
A
Tare-mi place mie toamna
Oamenii gusta si poama
Alintati sunt toti pe-aici
Mere papa si cei mici
Nuci,gutuie mii si mii
Aduceti pe la copii!!!!
h)Brainstormingul: din imaginile propuse alcătuim un tablou-compoziție al toamnei-găsim versurile corespunzătoare imaginilor
i)Generalizarea temei:Vă place toamna?Ori nu? De ce?
j)Temă pentru acasă: 1)de memorizat un pastel la alegere
2) 
k)Bilanțul lecției
REZERVĂ:
Toamna se numără bobocii.
Cine toamna munceşte, iarna huzureşte.
Dacă nu semeni primăvara, nu vei avea ce recolta toamna.
Dacă înfloresc scaieţii în septembrie, va fi o toamnă frumoasă.
Chiar de-si trece vara toata
Sub al sau cojoc tepos,
Toamna cand l-arunca jos,
Minunat e de bronzata.
(castana)
toamna
Anotimpul frunzelor uscate,
Lazilor cu roade încarcate.
Anotimpu-n care noaptea creste
Si in care vremea se raceste.
(toamna)
Iarba o ofileste,
Vantul il porneste,
Frunza vestejeste,
Ploaia o porneste.
(toamna)
Au plecat spre tari cu soare
Pasarile calatoare,
Caci la noi e frig si ploua.
Vantul bate cu putere
Frunzele-au cazut si ele.
In camara adunate
Stau la sfat fructele coapte
Nu este greu de ghicit
Ce anotimp a sosit ?
(toamna)
Multe bobite are,
Foarte dulci şi acrisoare.
Si din el vinul se face
Toamna, cand fructul se coace.
(struguri)
frunze
Din mugur ea rasare
Verde se deschide-n soare
Si traieşte, pana cand
Vine toamna, cu-al sau vant
S-o tranteasca la pamant.
(frunza)
In copac se naste
Doina o cunoaste
Bruma daca pica,
Viata i-o ridica
(frunza)
nuca
Miezul e doar de mancat,
Coaja e de aruncat,
Si in sac se pot pastra,
Sparte doar se pot manca.
(nuca)
Patru frati gemeni nascuti,
Tot imbratisati crescuti,
Oricand ii vedeti la un loc
Inveliti intr-un cojoc.
(nuca)
Bate lin si bate tare
E puternic, bland sau mare,
E de nord, de sud, de vest,
Uneori vine din est.
Din mugur ea rasare
erde se deschide-n soare
Si traieşte, pana cand
Vine toamna, cu-al sau vant
S-o tranteasca la pamant.
(frunza)
In copac se naste
Doina o cunoaste
Bruma daca pica,
Viata i-o ridica
(frunza)
nuca
Miezul e doar de mancat,
Coaja e de aruncat,
Si in sac se pot pastra,
Sparte doar se pot manca.
(nuca)
Patru frati gemeni nascuti,
Tot imbratisati crescuti,
Oricand ii vedeti la un loc
Inveliti intr-un cojoc.
(nuca)
vant
Bate lin si bate tare
E puternic, bland sau mare,
E de nord, de sud, de vest,
Uneori vine din est.
(vantul)
umbrela
Forma de ciuperca are
Si de ploaie ne apara.
(umbrela)
ceata
Vine mosul pe portită
Si iti scapa o cheita;
Vine luna si n-o ia,
Vin stelele si n-o ia,
Vine soarele si-o ia.
(bruma)
Este dulce-acrisor,
Rosu, verde, galbior,
In poveste-i otravit,
Ghiceste fructul oprit!
(marul)
Rotunjoare, colorate
In camara sunt pastrate
Si cu ele curatate,
Faci placinte minunate.
(merele)
Forma de ciuperca are
Si de ploaie ne apara.
(umbrela)
ceata
Vine mosul pe portită
Si iti scapa o cheita;
Vine luna si n-o ia,
Vin stelele si n-o ia,
Vine soarele si-o ia.
(bruma)
marul
Este dulce-acrisor,
Rosu, verde, galbior,
In poveste-i otravit,
Ghiceste fructul oprit!
(marul)
Rotunjoare, colorate
In camara sunt pastrate
Si cu ele curatate,
Faci placinte minunate.
(merele)
про публікацію авторської розробки
Додати розробку